miercuri, 5 mai 2010

x

azi m-am trezit cam posomorata, sa fiu si eu in ton cu vremea. si ma gandeam cat de defecti pot fi oamenii. ca mintim e una, ca suntem materialisti alta, ca furam si nu avem remuscari, ca ne ascundem, si cate si mai cate. si ma gandesc la o faza de acu un car de ani. in dimineata de dupa rev, el mi-a spus clar -te iert orice ai fi facut, nici nu trebuie sa imi spui ce, dar haide sa ne intalnim acum- si ce ma gandeam eu a fost -de ce dracu ma ierti? crezi ca am nevoie sa ma ierti?- si uite asa s-a terminat o relatie.

prima iubire. cred ca in bratele lui simteam ca pot avea totul. a fost persoana care m-a facut sa ma simt cel mai mult eu. a fost un vis devenit realitate. si ce s-a intamplat? a intrat in functiune pentru el regula prefixelor, incet incet totul s-a dus la naiba. si a fost greu.

a doua prima iubire. copii care exploreaza fiecare particica a ??? vietii cu cineva? si am devenit nedespartiti. si ne-a fost bine. pana cand ma apuca pe mine gandurile ca se poate si mai bine. si s-a dus si aia dracului.

urmatorul a fost ala cu care lumea se astepta sa ma marit. vezi sa nu. normal ca apare plictiseala, momentul in care nu mai ai ce sa ii spui celuilalt, certuri, sa ceri cat de mult fara sa dai nimic, sa nu iti mai pese atat de mult. si normal ca aici eu am fost aia 'rea'. si am plecat, desi cam greu. uite asa se spulbera visele cu privire la maritis din partea a n+1 persoane.

si acu am dat de un copil. in cazul caruia nu stiu unde sa ma opresc. si cu toate scheletele mele din debara il tot chinui si pe el. si sta, ne certam pentru ca eu am pitici pe creier, ramane si de fiecare data ne impacam. poate chiar ma iubeste.

nu inteleg cum au unii puterea sa ramana langa un singur om, daca e si prima iubire wow, si peste zeci de ani sa spuna ca sunt fericiti. care-i secretul? sa nu tot ceri atatea si sa dai neconditionat? sa nu vrei tu multe? sa ai ideea ca nu vei putea sa gasesti altceva mai bun? sa ce? cum as putea eu gandi pentru a fi fericita ca si ei?
nu ma mai intereseaza varianta cu -ma iubeste, il iubesc- and what? been there, done that. in diverse feluri. cu diversi. ca asa se intampla. ai capacitatea de a iubi in viata asta o groaza de oameni. si cum sa reusesc cand stiu clar ca asta e cel mai important lucru pe care il pot face in viata asta? nu pot fi simplista, nu pot sa iau totul ca fiind ok cand nu e. poate gandesc prea mult in loc sa simt. dar daca e pana acolo care e diferenta? atunci cand gandesti nu simti? si atunci cand simti nu gandesti? vezi sa nu. daca e pana acolo, tot cu creierul le faci pe amandoua. mdeah

2 comentarii:

  1. In primul rand, nu uita ca nu tot ce rasare si transpare.

    Nimeni nu iti poate da secretul fericirii, nici general, nici particular. Numai tu il poti descoperi, in timp.

    Primele tale iubiri nu au fost suficient de puternice incat sa treaca peste schimbarile firesti care te-au ajuns pe deoparte si care i-a ajuns - pe de alta parte.
    In viata..totul e relativ..vanturi vin si trec..furtuni ataca si se retrag..si, cum ne invata mama natura - doar RADACINILE cu adevarat BINE INFIPTE, au sansa mai mare sa reziste a isi pastra CASA.

    Asa ca, vezi tu..indiferent de ce vei face sau cum vei aborda situatia..doar cand Dzeu iti va da parte de o iubire BINE INFIPTA, doar atunci vei gasi puterea Tu si El..sa mergeti mai departe. Si chiar si in acel caz..cand efectele furtunii se pot ameliora, eu zic ca e mai bine sa o faceti - decat sa fortati nota-..caci si ACELE iubiri se pot RUPE.

    RăspundețiȘtergere
  2. nici nu stii cum e mai bine .. daca asa ca tine .. iubind atat cat trebuie, cum trebuie, pana cand trebuie .. sau asa ca mine ... iubind "idiot de tampit" si pana in panzele albe ....
    cred ca totusi varianta ta e mai potrivita !
    capu sus , doi ochi albastri te privesc si-ti implora prezenta

    RăspundețiȘtergere