fictiune si nimic mai mult

ca o motocicleta cu atas, mereu aproape si mereu acolo. te deschizi tot mai mult, imi place, vreau si mai aproape, vreau acum, vreau si maine, vreau si nu ma mai opreste nimic. si e intr-un fel atat de bine.

vrei mai mult sau renunti? suna a ultimatum...mi-e prea frica sa gandesc in termenii astia. nu vreau sa ma trezesc si sa o iau de la capat. tu nu-mi poti spune ca nu e cazul, poate nici nu-ti pasa atat de mult. in definitiv... sunt doar eu.

si vreau sa stiu ca nu sunt doar eu. vreau o baza de la care sa pot porni cu siguranta si certitudine si la care sa fiu sigura ca ma voi opri in caderea mea. e greu sa iesi din vid.

cum te simti? ce gandesti atunci cand stii ca sunt acolo, ca esti punctul meu de interes? te simti iubit?...esti.

dependenta de atentie cheama iar lacrimile in orele tarzii ale noptii. de mult pinguinii nu ma sunt piedici, ma simt falsa si descoperita atunci cand as prefera cateva gecute groase pe mine.

as fi preferat o zi cu tine, as fi preferat ca tu sa vrei asta. dar nu. ti-e mai usor sa fii cu tine. cam greu pentru mine...sa pot sta la un pahar de ceva bun cu mine. da...ma indepartez, vreau mai mult, deceptia se apropie. tu nu vrei...

in orice echipa unul se implica mai mult. mi-am tot dorit sa nu mai fiu eu aceea. schimbari mai apar. cat de mari? cat de capabil ai fi sa mergi pana la capat? sa spui mi-e dor de tine si te iubesc? sa iti spui tie asta. sa simti si sa vrei, acum.

castele de nisip. de ce nu ar fi cazul sa iubesti? chiar si atunci cand ai simtit asta nu ai reusit sa exprimi, esti un om al golurilor, si ea a simtit. si atunci, ce sa mai astept? chiar si atunci cand a fost cazul n-ai putut. mai ales ca...nu crezi ca e cazul. e prea multa bataie de cap.


nu e perfecta?

things he'll never say

* i love you!
* i miss you when you're not around
* i want to be a part of your life
* come here and let me kiss you
* i love feeling your body so close to mine.


2. done

n0t

mi-e foame. mi-e dor de ceva inedit, ceva adevarat. ceva ce nu tre sa fie pus sub semnul intrebarii. ceva ce se simte si stii...e real, e acolo, e al tau. e totul si parca e nimic. mi-e dor... de persoane care pleaca din viata ta pentru ca asa e mai bine. mi-e dor de prima iubire, mi-e dor de a doua. mi-e dor de zambete. de zambetul ei. mi-e dor sa o vad dansand. sa o vad cum se pierde intr-o alta lume. vreau sa ma ia cu ea. vreau altceva. iar vreau altceva. nimic nu e bine, nimic nu pushca, nimic nu mai conteaza si nimic nu ma mai atinge. si de unde sa incep? nici macar asta nu stiu. poate sa let go la totul. ma mut...pe luna. nu-mi place sa ma prefac, sa ma ascund sa incerc sa fiu eu cand in mine totul urla, plange si vrea sa plece. dar nu, eu trebuie sa raman, sa incerc.
de ce? ca sa poata sa imi reproseze pe mai incolo ca nu am incercat indeajuns, ca sunt prea defecta, ca nu apreciez ce am si ca...vorbe si iar vorbe. nu mai cred...era bine cand puteam sa il cred. dar mi s-a demonstrat ca intr-un anumit punct nu mai conteaza nimic. absolut nimic. ca totul se sterge, ca nimic nu mai e destul de important. si atunci incepe toata perioada aia in care nu mai poti conta pe nimeni si nimic nu mai e cum era. si incerci sa treci peste, incerci sa treci prin sau sa sari pur si simplu peste baltile care se tot aduna si se aduna. si te uzi, ti-e rece, incepe sa nu-ti mai pese de nimic si nimeni. doar iubirea se poate transforma in ura. si ce pas mic e de la una la alta. i don't need you. i can be ok with myself.
de la ipoteze corecte la concluzii gresite. iti propui ceva, ajungi la total altceva. say something, please!

deviez

de ce imi doresc cam tot timpul chestii mari, chestii care cer timp, chestii pe care poate nu le voi avea ...niciodata? ca sa ma tot chinui, si sa incerc, si sa ma straduiesc si sa...esuez. orice esec te aduce mai aproape de tine. nu realizarile, ci esecurile. din esecuri inveti, realizarile te ajuta doar la gadilat de orgoliu. mi-e atat de dor. de ea, de mine. de noi.
vreau inapoi la alte perioade. la perioade in care consideram ca am totul, ca mi-e bine. la perioade in care dormeam bine noapte. nu visam cele mai mari tampenii. macar in jumatate de vis s-a intamplat exact ce vroiam eu. si cat de real a putut fi. exact tu...ai fost exact tu doar ca asa cum te-am vrut eu. nu imi place sa pornesc de la ideea ca vreau sa schimb pe cineva. iti place si gata, nu-ti place treci mai departe. dar...

ma-nerveaza lasitatea. ai ceva de spus, o spui si suporti consecintele. nu pui pe altcineva sa faca treburile murdare in locul tau, nu te eschivezi si nu lasi lumea in ceata aiurea. pentru ce? roata asa se va invarti... si nu e chiar placut.

iar vulnerabila. de fapt...cand n-am fost? nu-i nimic, trecem peste toate. fara a discuta, fara a ne bate capul. ne mintim in continuare ca totul e ok, afisam un zambet fals si ne ''bucuram'' cand de fapt ar trebui sa plangem. si de ce? e muuuuult mai usor.
how beautiful.

realitate, imaginar si ireal.

pasi mici intre ele. azi am ajuns brusc in realitate. am avut ''bucuria'' de a ajunge printr-o clinica. si intru eu cuminte in cabinet, stau ce stau si se aud de afara tipete. tanti doctor, cu o privire senina: ''a mai murit cineva.'' raspunsul asistentei: ''sau poate chinuie pe cineva chiar acum''. si stau amandoua, deschid geamul si observa de unde vin strigatele - chirurgie plastica. dupa cata sensibilitate au aratat pana in momentul ala...nu se prea opresc ele. '' sigur nu mai e nimeni in fata usii de la chirurgie plastica, la ce tipete ies de acolo''.

asa, concluzie: n-au eu sange pentru a asculta zilnic astfel de tipete. cred ca va trebui sa ma reprofilez. de ajung in spital, nu stiu cine pe cine trateaza.

si asa se ajunge de la bucurie, calm, entuziasm la realitate.

next: imaginar. prieteni imaginari. asemenea prieteni imaginari pe care nu ii vezi, dar ii simti. pe care multi ajung sa ii cunoasca. si ce se intampla atunci cand acei prieteni imaginari se ratacesc? ea, prietena lor cea mai buna si cea mai apropiata persoana de ei se imbolnaveste de grija lor. ea stie ca ei au murit, de aceea nu se intorc. si incep toti sa caute acesti doi prieteni imaginari, pobby si dingan. si li se gasesc cadavrele, li se organizeaza inmormantarea, vin toti oamenii din jur. si acu, ce e realitate si ce e imaginar? " si noi suntem nevazuti. suntem nevazuti si transparenti si stravezii...''

ireal: blank. ce-ar trebui sa fie considerat ireal? double blank.

am prins azi o disonanta cognitiva de numa. la fel cum ma joci tu. te joci cu mintea mea. si nici macar nu-ti dai seama.

bucati de fericire

*unii atunci cand prind in bus un loc langa geam

*altii cand au locul de langa geam in avion si stau cu obrazul lipit pentru a vedea cat mai multe si mai bine

*ea atunci cand i se spune...multumesc pentru masa mami, a fost foarte bun

*eu atunci cand ii vad zambind

*unii atunci cand primesc cadouri

*eu atunci cand nu se mai opreste din ras, vede ce i-am oferit de ziua lui.

*unii atunci cand fac o bucurie cat de mica cuiva necunoscut. se pare ca si broastele mai au cateodata par.



*unii atunci cand se plimba zambind pe strada si observa ca nu sunt singurii.

*eu...poate si pentru o ciocolata venita la momentul potrivit.

*o melodie aparuta din senin care te trimite la trecut. si iti amintesti. si...



*sa ajungi acasa dupa o zi lunga si sa fie acolo cineva care sa te imbratiseze.

*sa iti spuna ca te va duce sa vezi ceva ce l-a facut ce e el acum.



*pentru unii, sa fie ziua lor. pentru altii, sa fie aniversarea celor apropiati.

*sa ajungi in varful muntelui. (fara a fi mancat de lupi, ursi sau alte animale)

*sa fie acolo cineva dimineata care sa te sarute...sa te tina in brate si sa nu incepi ziua singur. sa fie si persoana pe care tu o doresti.

*sa ii lasi sa se apropie mai mult decat s-ar fi gandit vreodata ca vor vrea. si sa mai vrea.

*sa ti se demonstreze ca insemni ceva. ceva mare. ceva vital.




*sa faci dragoste pe furtuna.

*sa iubesti cu cea mai mica si neinsemnata parte din tine. da, poate si cu degetul mic de la piciorul stang.

*sa iti numere incet toate alunitele, sa le adauge la colectie cu un sarut si sa nu se opreasca pana nu le numara si pe cele doua din talpa piciorului drept.

*sa nu iti spuna nimic si sa intelegi tot.



*sa vezi ca ai pus suflet in ceva si cineva apreciaza.

*sa ti se spuna te iubesc, si mi-e dor de tine. de catre persoane de acelasi sex, de rude, de iubiti, de persoane care conteaza.

*sa gasesti locul care te face sa zambesti de fiecare data cand ajungi acolo.




*un vin bun si o discutie care se intinde mult in noapte.

lista poate continua mult si bine. poate ma axez eu prea mult in fericirea mea pe lucruri care nu pot fi cuantificate, pe sentimente si trairi. dar asta conteaza. eu cu asta raman peste ani si ani.

pentru o vara frumoasa.

nu sentimente, nu fericire, nu planuri exacte. nu, pentru o vara frumoasa. cam vag, fara delimitari. am o stare ciudata. prea multe lucruri care se bat cap in cap, prea multa absenta. atat eu cat si ei. e mai usor asa, e mai sanatos. nu si pentru mine. ma consum degeaba. nici nu stiu pentru ce. macar sa stiu pentru ce. am ajuns iar in situatia pe care o cunosc asa de bine in care nu pot alege, nu stiu ce. si imi gasesc motive sa ies din casa, sa pot sa plec. vreau sa plec. mi-a facut pofta. vreau sa plec la munte. sa stau o zi intreaga printre copaci, sa urc. sa ajung seara la cabana epuizata sa dorm sau sa fac sex. asta vreau acu. si nici aici n-am certitudinea ca va fi ce-mi doresc. daca imi doresc ceva.

ada: eu vad ca m-am apropiat de tine
kid: dap
ada: si nuj....parca te deranjeaza asta
kid: da?
ada: cateodata da
kid: da-mi un exemplu
ada: nuj
kid: nu stii
ada: poti fi f schimbator
ada: cateodata sa fii acolo si altadata sa pari asa pierdut
kid: si tuuuuu
ada: sa imi acorzi atentie si total opusul
kid: nu-s genu care sa dea atentie nonstop
ada: nici tu nu stii ce gen esti
kid: bine mai minune

si cand nu iti place aici, o iei spre alta lume
kid: basme... zmei
kid: capsuni
ada: odata ca-n povesti
kid: viermi
kid: pitici
kid: zapada
ada: printi
kid: balauri
ada: castele
kid: rauri
ada: cai
kid: frumosi
ada: 6?
kid: sase
ada: dihanii
kid: latratei
ada: mar
kid: verde
ada: rosu
kid: roz
ada: roz prin basmele noastre?